DE CE OARE
Foarte mulți se tot întrebă: ”Cum a fost posibil ca atâția ani, ceilalți, colegii de serviciu din două părți – jandarmi și poliția rutieră – n-au observat nimic, n-au făcut nicio legătură, n-au văzut imagini, n-au verificat amprente și alte probe materiale și/sau biologice”, n-au făcut legătri evidente pentru diletanți, dar pentru ”profesioniști”? Dar cei de la ”servicii” și alți vajnici ”apărători” ai liniștei publice, protecției cetățeanului, etc, etc, etc, ziariștii – câinii de pază ai democrației – etc ...?
Foarte mulți se tot întrebă: ”Cum a fost posibil ca atâția ani, ceilalți, colegii de serviciu din două părți – jandarmi și poliția rutieră – n-au observat nimic, n-au făcut nicio legătură, n-au văzut imagini, n-au verificat amprente și alte probe materiale și/sau biologice”, n-au făcut legătri evidente pentru diletanți, dar pentru ”profesioniști”? Dar cei de la ”servicii” și alți vajnici ”apărători” ai liniștei publice, protecției cetățeanului, etc, etc, etc, ziariștii – câinii de pază ai democrației – etc ...?
Măi ce mister adânc!
Dacă sunteți un pic atenți, sesizați că pentru a avea culoar și a putea fi promovat în politică sau în sectoare mai delicate ale vieții publice sau ușor mai ”discrete”, e nevoie să ai în trecutul tău ”umbre” sau să te lași maculat în diferite situații ”favorabile”, pentru a putea fi apoi ”fidelizat”, având permanent ouăle în mâna cuiva, astfel ne având putința de a ieși din ”rând”, știind că riscul e capital! Evident că tot timpul vei fi soldat disciplinat, executând tot ți se cere, mărindu-ți astfel, de fapt, dependența.
Dacă, știindu-te protejat, după ce ai devenit și tu parte a ”jocului” – o iei pe arătură și pe cont propriu, ”exersându-ți” propriile tare existențiale, cu atât mai bine, ”sistemul” se bucură și contabilizează totul.
Unii zic – așa, fără nicio legătură cu realitatea, evident – că pentru a fi șoferul unui Domn, de oriunde, trebuie să fi mut, surd și orb! Evident, pentru că domnul are multe drumuri, pe ales, se vede cu multe ”fețe”, e parte din multe ”interese”, ajunge în ”conjuncturi” și cine poate să-i fie fidel câine păzitor, dacă nu unul bine ”fidelizat”, nu-i așa?
În cazul ăsta se mai întreabă cineva, de ce premierul – tot mai pe față – apropiat președintelui, se străduiește să mențină în continuare pe unul dintre șefii șefului, care la rândul lor au ajuns acolo, ”fidelizați” fiind? Ce, n-ar fi o prostie, să schimbi oameni ”fidelizați” într-un sistem ce merge uns de ani de zile, ca să ce? Nu-i mai bine atunci să vrei să schimbi ministrul de interne, care vrea să strice jocurile? Îi mai dai timp ”omului” să facă ”jocurile” să nu primejduiască ”sistemul”, pus la punct, greu. Ce, oameni ”buni” poți să iei de oriunde? Ce-i ușor să-i fidelizezi”? Și apoi, poți să-l superi pe domnul președinte, cum a încercat și neisprăvitul ăla, de ministru, care a vrut să actualizeze obligațiile de plată către Statul Român, ale OMV și altor multinaționale? Se poate asta?
Așa începem să înțelegem valsul primului ministru, care nu vrea să supere ”oamenii”, că doar nu degeaba a fost ”școlit”, nu?
Dacă mă gândesc bine, nu pot să-mi pun aceste întrebări, și nici Dv. dragilor, că, evident, ținem cu rușii, sau, mai rău, cu psd, deși n-am făcut asta niciodată, nici eu nici Dv. Dar chiar dacă cineva dintre Dv. ar fi făcut-o vreodată, ce e mai grav, nu evidența acestor mizerii?
Cu încredere în bunul simț al omenilor și speranța că s-au săturat, dovedind asta,
Ioan Savu, Timișoara