Noua hartă economică a României II

Acum o lună am publicat un studiu privind evaluarea performanțelor economice ale județelor și ale provinciilor istorice în funcție de valoarea exporturilor pe locuitor

Acum o lună am publicat un studiu privind evaluarea performanțelor economice ale județelor și ale provinciilor istorice în funcție de valoarea exporturilor pe locuitor. Între timp, am obținut date suplimentare privind structura teritorială a produsului intern brut (PIB), așa că am reevaluat performanțele economice ale județelor și ale provinciilor istorice în funcție de valoarea exporturilor și a PIB pe locuitor. Rezultatele obținute sunt prezentate în următorul tabel.

Analizând datele precedente rezultă că după cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană România continuă să dețină penultimul loc într-un clasament alcătuit în funcție de valoarea PIB pe locuitor. Astfel, dacă ținem cont că la recensământul de anul trecut populația stabilă a României a totalizat 19 042 937 persoane și că pentru acest an Eurostat a estimat în cazul României o valoare a PIB de 137,4472 miliarde euro, rezultă o valoare anuală a PIB pe locuitor de 7 218 euro. Din păcate, nivelul acestui indicator este foarte departe de valoarea sa medie la nivelul UE - 27 (19 042 937 euro pe locuitor). Ar mai fi de subliniat în acest context că, așa cum rezultă din tabelul următor, doar în București, Ilfov, Timiș, Brașov, Argeș, Constanța, Cluj, Sibiu, Prahova și Arad valoarea PIB pe locuitor este mai mare decât media națională.

Euro/locuitor

Notă: Valoarea în euro a PIB/locuitor a fost estimată pe baza unui curs de schimb de 4,4289 lei/euro, curs calculat prin coroborarea datelor publicate de către Comisia Națională de Prognoză și Eurostat.

Pe de altă parte, tot din datele precedente rezultă că numeroasele disfuncții care au afectat economia României în ultimii ani nu au transformat în intregime mediul economic intr-o tabula rasa. În pofida unor riscuri interne și externe fără precedent, Argeșul, Timișul, Aradul și Sibiul au realizat în primele două luni ale acestui an exporturi cuprinse intre 1234 și 791 euro pe locuitor. În același timp, în aceste județe s-au înregistrat excedente comerciale semnificative.

În schimb, cu toate că în cazul Constanței, Bucureștiului și Ilfovului s-au înregistrat exporturi relativ mari în raport cu media națională, competivitatea acestor zone este cu totul și cu totul insuficientă datorită unor niveluri critice ale deficitelor comerciale, mai ales in cazul Bucureștiului și al Ilfovului. Din acest motiv, Bucureștiul și Ilfovul reprezintă principalele găuri negre ale economiei României.

Ar mai fi de subliniat că în ultimul an exporturile Clujului s-au redus foarte mult, astfel că în acest moment Clujul ocupă doar locul 18 intr-un clasament al județelor alcătuit în funcție de exporturile pe locuitor. Mai grav, există in acest moment patru județe din Moldova și Muntenia care reprezintă cele mai sărace și mai înapoiate zone geografice ale României și ale Europei: Vaslui, Călărași, Botoșani și Giurgiu, zone în care PIB - ul înregistrează valori cuprinse între 3510 și 3 840 euro pe locuitor.

În sfârșit, datele prezentate anterior implică următoarea clasificare a provinciilor istorice în functie de criteriile de performanță menționate.

Euro/locuitor

Înainte de a încheia aceast inedit studiu de caz, voi menționa incă odată că uriașele deficite comerciale ale Bucureștiului și ale Ilfovului reprezintă adevărate găuri negre atât pentru economia Munteniei, cât și pentru cea a României în ansamblul său. Pe de altă parte, voi sublinia că BANATUL este acum, în pofida unei conjuncturi nefavorabile, cea mai competitivă provincie a României. Cu alte cuvinte, BANATUL a redevenit în mod miraculos ceea ce a fost și va fi intotdeauna: FRUNCEA!

Surse de date:

1. Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor 2011, Comunicat de presă, 2 februarie 2012;

2. Eurostat, National accounts;

3. Eurostat, Population;

4. Institutul Național de Statistică, Buletin statistic lunar județean, 4/2012;

5. Comisia Națională de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2015, iunie 2012.

10 august 2012, Dr. Ing. Nicolae Țăran

        Adaugă comentariu