Și după reunificare, România se va menține stat național unitar

Capacitatea de Înțelegere, Competența profesională recunoscută în străinătate, în diferite medii în care-și desfășoară activitatea, contactele cu Lideri de Opinie și diverși oameni de pe felurite paliere sociale sau organizaționale internaționale, face ca mulți dintre Tinerii Noștri plecați în străinătate, să fie un Major Sprijin pentru Imaginea României în lume. Profundele și curatele lor Simțăminte de Neam, sunt o premisă clară a Șanselor Țării, a Reunificării României.

Unirea României cu Republica Moldova va fi făcută de generația din care face parte un român cu performanțe aparte, aflat acum în Statele Unite. El a realizat un studiu solid, despre posibila, dorita și necesara reunificare, a celor doua state românești.

Stoica Cristinel Popa și-a început cariera ca activist ONG, la varsta de 16 ani și a activat în diverse organizații din orașul Brăila. Cu burse de la Comisia Europeană, a participat la conferințe, instruiri și seminarii internaționale, în Bulgaria, Germania, Turcia, Portugalia, Olanda, Belgia, Polonia și Republica Moldova.

Ulterior a fost acceptat, cu bursa completă, la mai multe universități din Statele Unite ale Americii și s-a înscris la Stanford University, în California. Pe parcursul facultății a fost singurul student internațional ales în consiliul studentilor, a lucrat ca ofițer de admiteri, pentru Stanford in Government, a facut cercetare, pentru un proiect de transparentizare a sistemului electoral american și a participat la conferințe Model United Nations, la universitățile Berkeley, UCLA, Yale și University of Chicago.

Cu burse adiționale, a facut cercetare, voluntariat și a studiat în Mexic, Chile, Rusia, Germania, Ungaria, Republica Moldova și în China, la Peking University. A absolvit Stanford University, cu onoruri în științe politice și a fost admis, pentru master, la Oxford University și la Harvard University, cu bursă de merit completă.La Harvard lucrează la Belfer Center for Science and International Affairs, ca un cercetator pe tema contrabandei nucleare și a participat la programe internationale și de cercetare, în Japonia, Ucraina, Republica Moldova și Honduras.

În anul 2013, a fost acceptat, cu bursa completă, la programe de doctorat, în stiinte politice, la universitățile din Arizona, Colorado - Boulder, California de Sud, Texas - Austin, Toronto și Johns Hopkins. După absolvirea doctoratului, la una dintre aceste universități, vrea să revină în România, pentru a fi profesor universitar și cercetator pentru Comisia Europeană.

Ultima Cortină de Fier

Înainte de a raspunde la intrebarile mele, ofensivul conațional, de peste Ocean, a ținut să imi mai precizeze: Pe timpul liceului, cu burse de la Comisia Europeană, am reprezentat sectorul ONG al României la conferințe internationale, pe tot cuprinsul Europei. Aici, în SUA, am incercat să promovez interesele naționale ale țării mele, în și prin domeniul academic american.

La Stanford University mi-am scris licența de onoruri pe tema posibilei reunificări a României cu Republica Moldova, pornind de la o paralelă cu reunificarea Germaniei.

Titlul lucrării este ,,Ultima Cortină de Fier: O Explorare a Posibilei Reunificari Româno-Moldove",iar pentru efectuarea cercetarii am aplicat și obtinut o bursa din partea universității. Ulterior am facut prezentari în cadrul universității și lucrarea a fost publicată ca o carte.

Nu mică mi-a fost surprinderea să văd că, inclusiv în domeniul academic, foarte puțini americani știu ca România a fost partiționată de către URSS, în Al Doilea Razboi Mondial.

Cel mai important lucru, pe care l-am învățat din această experiență a fost acela că reunificarea României, la fel ca orice altă idee politică, are nevoie de promovare. Americanii apreciază faptul că am trimis trupe în Afganistan și Irak.

Cum se vede acum, România, din Statele Unite?

De șase ani, de cand locuiesc și studiez în SUA, pot spune că la nivelul americanului de rând, cele mai cunoscute simboluri ale Romaniei sunt - nu neapărat în aceasta ordine - Dracula, Nicolae Ceaușescu, Nadia Comăneci. În anumite cercuri, e menționat și Gheorghe Hagi.

Și după reunificare, România se va menține stat național unitar

Unirea României cu Republica Moldova va fi făcută de generația din care face parte un român cu performanțe aparte, aflat acum în Statele Unite. El a realizat un studiu solid, despre posibila, dorita și necesara reunificare, a celor doua state românești.

Stoica Cristinel Popa și-a început cariera ca activist ONG, la varsta de 16 ani și a activat în diverse organizații din orașul Brăila. Cu burse de la Comisia Europeană, a participat la conferințe, instruiri și seminarii internaționale, în Bulgaria, Germania, Turcia, Portugalia, Olanda, Belgia, Polonia și Republica Moldova. Ulterior a fost acceptat, cu bursa completă, la mai multe universități din Statele Unite ale Americii și s-a înscris la Stanford University, în California. Pe parcursul facultății a fost singurul student internațional ales în consiliul studentilor, a lucrat ca ofițer de admiteri, pentru Stanford in Government, a facut cercetare, pentru un proiect de transparentizare a sistemului electoral american și a participat la conferințe Model United Nations, la universitățile Berkeley, UCLA, Yale și University of Chicago.

Cu burse adiționale, a facut cercetare, voluntariat și a studiat în Mexic, Chile, Rusia, Germania, Ungaria, Republica Moldova și în China, la Peking University. A absolvit Stanford University, cu onoruri în științe politice și a fost admis, pentru master, la Oxford University și la Harvard University, cu bursă de merit completă.

La Harvard lucrează la Belfer Center for Science and International Affairs, ca un cercetator pe tema contrabandei nucleare și a participat la programe internationale și de cercetare, în Japonia, Ucraina, Republica Moldova și Honduras.

În anul 2013, a fost acceptat, cu bursa completă, la programe de doctorat, în stiinte politice, la universitățile din Arizona, Colorado - Boulder, California de Sud, Texas - Austin, Toronto și Johns Hopkins.

După absolvirea doctoratului, la una dintre aceste universități, vrea să revină în România, pentru a fi profesor universitar și cercetator pentru Comisia Europeană.

Ultima Cortină de Fier

Înainte de a raspunde la intrebarile mele, ofensivul conațional, de peste Ocean, a ținut să imi mai precizeze:
Pe timpul liceului, cu burse de la Comisia Europeană, am reprezentat sectorul ONG al României la conferințe internationale, pe tot cuprinsul Europei. Aici, în SUA, am incercat să promovez interesele naționale ale țării mele, în și prin domeniul academic american.

La Stanford University mi-am scris licența de onoruri pe tema posibilei reunificări a României cu Republica Moldova, pornind de la o paralelă cu reunificarea Germaniei.

Titlul lucrării este ,,Ultima Cortină de Fier: O Explorare a Posibilei Reunificari Româno-Moldove",iar pentru efectuarea cercetarii am aplicat și obtinut o bursa din partea universității. Ulterior am facut prezentari în cadrul universității și lucrarea a fost publicată ca o carte.

Nu mică mi-a fost surprinderea să văd că, inclusiv în domeniul academic, foarte puțini americani știu ca România a fost partiționată de către URSS, în Al Doilea Razboi Mondial.

Cel mai important lucru, pe care l-am învățat din această experiență a fost acela că reunificarea României, la fel ca orice altă idee politică, are nevoie de promovare.

Americanii apreciază faptul că am trimis trupe în Afganistan și Irak

Cum se vede acum, România, din Statele Unite?

De șase ani, de cand locuiesc și studiez în SUA, pot spune că la nivelul americanului de rând, cele mai cunoscute simboluri ale Romaniei sunt - nu neapărat în aceasta ordine - Dracula, Nicolae Ceaușescu, Nadia Comăneci. În anumite cercuri, e menționat și Gheorghe Hagi.

Mulți americani nu știu că Romania face parte din UE, dar majoritatea cunosc că face parte din NATO. Toți stiu că Romania a fost stat comunist, dar unora nu le este clar dacă am facut parte din fosta URSS sau am fost doar un stat satelit, precum Polonia.

Recentul scandal politic, cu iz de lovitură de stat, a inrăutățit imaginea Romaniei, în mod considerabil, dar încă nu suntem în categoria Ungariei, care e considerată ca avand un guvern atât naționalist extremist, cât și cu apucături de dictatură.

Per total, aș spune că România are o imagine mixtă, cu bune și cu rele, în viziune a americanului de rând. Nu suntem, în niciun caz, cap de listă cand vine vorba de țări dezvoltate din Europa sau care merită neapărat vizitate, dar nu suntem nici în grupul statelor problemă - gen Grecia sau Belarus, noi trecem de cele mai multe ori neobservați.

În schimb, în orice discuție, cu oficiali americani, sau cu persoane din domeniul academic, am avut plăcuta experiență de a descoperi că România are o imagine destul de bună. Toți menționează afinitatea României față de SUA și participarea activă a țării noastre, în structurile euro-atlantice. Mulți ne apreciaza pentru faptul că am trimis trupe în Afganistan și Irak.

În domeniul academic american și în general în SUA, români suntem foarte puțini, inclusiv dacă ținem cont de mărimea populației României. Față de locuitorii majorității țărilor din Europa, în SUA, românii au o imagine foarte bună. Suntem respectați și apreciați. Nu suntem niciodată asociați cu hoți, cerșetori etc., așa cum, din păcate, se întâmplă, de multe ori, în Europa. și lucrăm în domenii de top: IT, industrie high-tech, domeniul academic etc.

Reunificarea nu poate fi blocată!

Sunteți de acord că reintegrarea landului, dintre Prut și Nistru poate fi făcută după modelul integrării RDG în RFG? În răspunsul la întrebarea dumneavoastră aș vrea să mă concentrez asupra câtorva mituri sau impresii greșite, care există în legatură cu reunificarea Germaniei și care, de multe ori, sunt menționate, când cineva se opune ideii de reunificare a României.

Care ar fi primul mit?

Germania a beneficiat de susținerea Europei, pentru reunificarea sa, iar faptul că, până acum, diferite țări europene s-au opus reunificării Romaniei sau acordării cetățeniei românești populației Republicii Moldova înseamna că România nu se va reunifica.

Și opinia dumneavoastră care este?

Complet fals. Majoritatea țărilor europene s-au opus, în mod clar și direct reunificării Germaniei. Cele mai ostile au fost Marea Britanie, Franța, Olanda și Italia. Margaret Thatcher, care conducea Marea Britanie, la acea vreme, l-a implorat pe Ronald Reagan, președintele SUA, ca să faca tot posibilul pentru a menține Germania dezbinată. Însă aceste țări nu au putut bloca reunificarea, pentru că nu aveau argumente conforme cu dreptul internațional.

Atunci când reprezentanții a două entități politice - fie ministerele de externe, fie parlamentele sau oricine are prerogative de politică externă, în respectivele entități politice - îsi exprimă în mod legal, pașnic și democratic voința de a se uni, niciun alt stat nu se poate opune conform dreptului internațional, pur și simplu nu există mecanisme legale, prin care poate fi oprită o unire în aceste condiții.

În cazul acceptării independenței de exemplu, sunt mecanisme internaționale consacrate, prin care un stat își poate obtine recunoașterea oficială, de obicei în urma unui razboi civil de lungă durată sau în urma unor abuzuri clare, a drepturilor omului, precum genocidul, însă mecanisme legale, prin care o reunificare pașnică și democratică poate fi oprită nu există.

Evident, aici discutam despre metodele legale, nu despre cele ilegale, cum ar fi prezența armatei Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova, fapt ce are, printre altele, efectul intenționat de a preveni o reunificare a României.

Prioritate zero - pentru politica externa

Foarte interesant! Al doilea mit?

Reunificarea Germaniei a avut loc peste noapte, iar faptul că, pană acum, România nu s-a reunificat cu Republica Moldova înseamnă că nu se vor uni niciodată.

Replica dumneavoastră care este?
Reunificarea Germaniei a fost un proces de 44 de ani. Începand cu 1949, cand a fost partiționată Germania, în mod oficial, până în 1989, când a avut loc unirea, toate partidele politice, indiferent de orientare - dreapta, stanga, centru - s-au exprimat pentru unire și au lansat politici cu agendă unionistă. Cu alte cuvinte, reunificarea Germaniei a început în momentul dezbinării Germaniei.

De la Konrad Adenauer și până la Helmut Kohl, fiecare cancelar german a avut reunificarea țării sale ca prioritate zero - pentru politica externă. În Germania, diferite politici unioniste au fost folosite în diferite momente. Până în anii '70, Germania de Vest /RFG a refuzat recunoașterea Germaniei de Est /RDG și s-a considerat singurul stat german legitim.

Ulterior, începand cu cancelarul Willy Brandt, o politică de apropiere față de Est, cu numele de "Ostpolitik" a fost implementată. Apoi, această apropiere a ajutat cel mai mult idealul unionist prin îmbunătățirea contactelor dintre Est și Vest.

Politicieni din Vest au început, din acest moment, ca să călătoreasca și să țină discursuri în Est. În paralel, pe tot parcursul Razboiului Rece, Germania de Vest a absorbit milioane de refugiați din Germania de Est, fapt ce a avut ca rezultat menținerea legăturii - chiar dacă intermitente - dintre populațiile germane, din cele două state.

Cum stăm în privința țării noastre? In cazul Romaniei, practic nu se putea discuta despre reunificare, pana in anul1991, momentul independentei Republicii Moldova si dezintegrarii URSS. Daca declaram 1991, ca punctul zero al inceperii procesului de reunificare a Romaniei, echivalentul anului 1949, din cazul Germaniei, atunciavem, de acum incolo, din 2013, cel putin doua decenii, ca sa facem unirea inainte ca sa avem vreo scuza, pentru ca sa renuntam sau sa declaram ca procesul de reunificare a esuat.

Reunificarea Romaniei, la fel ca aderarea la NATO si integrarea in UE trebuie sa fie obiective pe termen lung ale Romaniei si sa aiba sustinere din partea mai multor administratii succesive. La fel cum Romania nu a aderat la NATO, in 1997, cum si-a dorit initial, dar a aderat pana la urma, si la fel cum nu s-a integrat in UE, in 2004, cum era planificat inittial, dar pana la urma s-a integrat dupa inca 3 ani, la fel vom face si unirea mai devreme sau mai tarziu.

De la 3.000 la 12.000 de dolari

Sa reflectati la ipoteza in care "recentul scandal politic, cu iz de lovitura de stat", de care pomeneati, a avut si o cauza trecuta voit sub tacere. Concret, interesul unei puteri regionale de a se debarasa de un lider care a avut o relatie bilaterala aparte cu presedintele George Walker Bush, care si-a incheiat al doilea mandat pe 20 ianuarie 2009.

Bush nu doar era informat despre existenta celor doua state romanesti, dar chiar sprijinea ideea viitoarei lor reunificari. Daca i-ar fi urmat, la Casa Alba, tot un presedinte republican, alta era situatia azi. Sa revenim la miturile enumerate.

Care este al treilea?

Diferenta dintre cele doua Germanii, la momentul unificarii, era mai mica.

Cum reactionati la asta?

Fals. In 1989, nivelurile de productivitate din RFG au fost calculate ca fiind de trei ori mai mari decat in RDG, insa aceste calcule au fost facute inainte de privatizarea mijloacelor de productie, din RDG. Asa cum s-a vazut, in absolut toate tarile, care au trecut de la o economie de stat/de comanda, la una de piata au avut perioade de recesiuni majore.

Asta inseamna ca desi economia inchisa a RDG parea sa fie doar de trei ori mai putin dezvoltata, in fapt, in economia de piata, RDG avea nivele de productie mult mai scazute decat atât.

În cazul Republicii Moldova, tranzitia la economia de piata s-a facut deja, deci actuala diferenta dintre Republica Moldova si Romania, cand vine vorba de PIB per capita, de la 3 000 la 12 000 de dolari, un multiplu de 4, este cam la fel de mare, daca nu chiar mai mica, decat a existat intre RFG si RDG.

Primul presedinte unionist al Romaniei

Ce mai pot invata autoritatile romane, din experienta reunificarii Germaniei?

Sunt multe lectii pe care Romania le poate invata din experienta germana. In primul rand imbunatatirea relatiilor cu clasa politica din Republica Moldova ar trebui sa fie o prioritate absoluta, in politica noastra externa.

Basescu a fost primul presedinte unionist al Romaniei. Actuala coalitie USL este si ea relativ prietenoasa fata de Republica Moldova, o initiativa foarte buna fiind recentul program, pentru imbunatatirea colaborarii intre sectoarele ONG, din Romania si Republica Moldova.

Ce trebuie inteles este ca

Procesul de redobandire a cetateniei romanesti, pentru populatia Republicii Moldova, trebuie nu numai mentinut, ci masiv accelerat.

Conform tratatelor Uniunii Europene, politica de imigratie este domeniul strict al statelor membre UE si nu poate fi controlat de Bruxelles. Aceasta decizie a fost luata deoarece fiecare stat membru are diferite nevoi pentru piata sa de munca.

Din acest motiv, chiar daca mai exista tari care se plang, pe ici, pe colo, de politica Romaniei, cu privire la redobandirea cetateniei, aceste tari nu au argumente legale sau mecanisme, prin care sa se opuna unei asemenea politici.

Clasa politica romaneasca trebuie sa inteleaga si sa faca diferenta, pe de o parte, intre actiunile care incalca, in mod clar, dreptul european, statul de drept si tratatele europene, cum a fost tentativa de lovitura de stat si scandalul politic de anul trecut, care au declansat reactii dure si clare din partea majoritatii statelor UE, a SUA si a structurilor politice europene si pe de alta parte, actiuni care atrag critica partiala, din partea unui numar restrans de state europene, gen acordarea cetateniei, dar care nu incalca, in niciun fel, dreptul european, tratatele europene sau statul de drept.

Adica statelor care se opun o sa le treaca, nu pot face nimic in legatura cu asta?

Politicile de imigratie, pentru cetateni din afara UE au fost criticate in mai multe tari, incepand de la Spania si Franta si terminand cu Marea Britanie si Polonia, dar ele nu vin in conflict cu legile UE.

In schimb, nerespectarea legilor electorale sau exprimarea intentiei de a face acest lucru, e o lovitura sub centura, asupra statului de drept si vine in conflict direct cu legile si normele UE.

Ce nu s-a mentionat in presa din Romania

Cum percepeti vointa populatiei de peste Prut? Conform ultimelor sondaje, aproape 50% din populatia Republicii Moldova isi doreste cetatenia Romaniei - un fapt cel putin imbucurator.

Este foarte clar că, cu cât mai mulți cetateni de peste Prut sunt si cetateni ai Romaniei, cu atat unirea e mai aproape.

Ce nu s-a mentionat foarte mult, in presa din Romania, este faptul ca moldovenii care isi redobandesc cetatenia platesc pentru acest lucru taxe, taxe chiar destul de mari as putea spune, deci Romania nu pierde financiar in niciun caz.

Chiar daca o mare parte din cetatenii Republicii Moldova, care isi redobandesc cetatenia romana, se duc sa munceasca in UE, o parte considerabila raman in Romania, asa cum s-a vazut in ultimii ani.

Iar pentru cei care nu raman, chiar daca se duc in alte tari membre ale Uniunii Europene, faptul ca au putut face acest lucru datorita Romaniei este un proces important, prin care Romania isi restabileste legatura cu populatia pierduta, din partea stanga a Prutului si isi redobandeste credibilitatea.

In timpul URSS, in RSS Moldova s-a purtat o politica educationala de "spalare" a creierelor, care s-a centrat pe promovarea tradarii Romaniei fata de Basarabia.

Este timpul sa schimbam aceasta perceptie!

Asa cum s-a intamplat in Germania, toata clasa politica romaneasca trebuie sa duca o politica unionista.

Fiecare partid are obligatia sa puna pe agenda sa reunificarea ca obiectiv.

Dupa integrarea Romaniei in NATO si UE, unirea ar trebuie sa fie o prioritate zero.Sondajele arata ca majoritatea absoluta a romanilor - undeva intre 85 si 90% - s-au exprimat deja pentru unire.

Asta inseamna ca, in afara de probabil UDMR, niciun alt partid din Romania nu va pierde electorat, daca include, in platforma sa, un mesaj unionist.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului nu include autonomia pe criterii etnice

Prin urmare, ce ar trebui sa priceapa celelalte state europene?

Ce trebuie Europa sa inteleaga este faptul ca, in Romania, societatea in ansamblul ei doreste unirea, nu doar niste partide, care se invart in jurul pragului electoral, la alegeri, gen PRM.

Un mesaj unionist este important sa nu fie confundat cu un mesaj nationalist-extremist sau xenofob.

In paralel cu mesajul unionist trebuie mentinut un mesaj de promovare a drepturilor minoritatilor: educatie in limba materna, dreptul la vot, libertatea de a avea orice religie etc.

Ca tot au existat discutii cu privire la autonomia secuilor, este de mentionat faptul ca Declaratia Universala a Drepturilor Omului nu include autonomia pe criterii etnice.

Minoritatile etnice in Romania deja se bucura de drepturi extinse, ce merg mult mai departe, decat drepturile incluse in Carta Drepturilor Omului.

Nu va veni nimeni, din afara, sa ne spuna ca daca nu dam autonomie secuilor inseamna ca nu suntem o democratie sau ca nu avem un stat de drept functional.

Statul roman poate, conform legislatiei internationale in vigoare, ca sa declare cele mai radicale si xenofobe organizatii ale secuilor din Transilvania, ca fiind organizatii teroriste.

Tari precum Australia, SUA, Marea Britanie, Canada au fiecare liste intregi de organizatii considerate teroriste,Iar aceste liste nu se refera numai la terorismul considerat de acum clasic, gen Al-Qaeda, ci la orice organizatie care utilizeaza metode in neconcordanta cu normele si legile democratice.
Evident, aici nu propun ca UDMR sa fie declarata organizatie terorista, sa nu fiu inteles gresit, ma refer la organizatiile radicale care exista in Transilvania.

Amenintarile cu moartea sau de orice alt fel impotriva etnicilor romani, rromi, maghiari etc. trebuie pedepsite indiferent din partea cui vin, iar legislatia antidiscriminare, care este deja in vigoare trebuie aplicata.

UDMR poate propune, conform legii, absolut orice doreste: autonomie, independenta, unirea cu Ungaria etc., dar asta nu inseamna ca Parlamentul Romaniei e obligat sa accepte.Atata timp cat UDMR are 6-7% din mandatele din Parlamentul Romaniei, iar secuii sunt o minoritate in Romania, ei isi pot exprima, in mod pasnic, orice dorinta, dar asta nu se va indeplini decat atunci cand o majoritate a populatiei sau a Parlamentului Romaniei este de acord.

Acestea sunt regulile de baza ale unei democratii si nu au fost inventate in Romania.

Asa cum am mentionat mai devreme, conform dreptului international, modificarile teritoriale se pot face numai cu acordul ambelor parti.

In cazul secuilor, asta ar insemna un referendum sau o petitie pentru autonomie, din partea populatiei, care isi exprima un interes pentru asa ceva, dar si o promulgare a unei legi, in Parlamentul Romaniei si semnarea ei de catre presedinte.

Singura exceptie, de la acest mecanism, ar fi demonstrarea, de catre minoritati, a faptului ca sunt exterminate, discriminate sau reprimate, in mod constant, de catre guvernul national, asa cum s-a intamplat, de exemplu, in cazul Kosovo sau a Sudanului de Sud.

In cazul secuilor, insa este evident ca acest lucru nu se aplica.

Majoritate absoluta romaneasca
Sa revenim la reunificare, doar pe 27 martie aniversam 95 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria Mama...

Eu sunt convins ca unirea Romaniei cu Republica Moldova se va realiza pe parcursul urmatorilor 10-20 de ani si ca generatia mea e cea care va realiza acest lucru.

Romania si Republica Moldova sunt doua state cu majoritate absoluta romaneasca

Si dupa reunificarea Romaniei, cu o populatie de peste 85% romaneasca, Romania se va mentine un stat national, conform definitiei folosite la nivel international, pentru statul national/nation-state.

Tinerii unionisti, de pe ambele maluri ale Prutului, s-au organizat deja, in sectorul ONG si idealul unionist atrage noi simpatizanti, in mod constant, in ambele state romanesti. In acelasi timp, noi, diaspora Romaniei, promovam unirea in marile capitale ale lumii.

Va multumesc frumos pentru aerul proaspat adus pe palierul unionistilor, de pe cele doua maluri ale Prutului. Diferenta dintre mine si dumneavoastra este ca eu sper ca unirea sa vina inainte de trecerea unui deceniu, si din ratiuni strategice, care tin de optiunile unor tari, precum SUA si China, de a stabiliza - printr-o diplomatie inteligenta, persuasiva si cu investitii economice pe masura - zone care altfel ar putea genera pretexte pentru revenirea la un Razboi Rece, pe care nimeni nu il mai vrea. Succes la studii si va asteptam in tara!

:Sursa: Adevărul.ro, Interviu, Ion Petrescu

Capacitatea de Înțelegere, Competența profesională recunoscută în străinătate, în diferite medii în care-și desfășoară activitatea, contactele cu Lideri de Opinie și diverși oameni de pe felurite paliere sociale sau organizaționale internaționale, face ca mulți dintre Tinerii Noștri plecați în străinătate, să fie un Major Sprijin pentru Imaginea României în lume. Profundele și curatele lor Simțăminte de Neam, sunt o premisă clară a Șanselor Țării, a Reunificării României. Să mulțumim Domnului, că ne-a Binecuvântat cu așa tineri minunați! Ioan Savu, Timișoara 25 martie 2013 Mulți americani nu știu că Romania face parte din UE, dar majoritatea cunosc că face parte din NATO. Toți stiu că Romania a fost stat comunist, dar unora nu le este clar dacă am facut parte din fosta URSS sau am fost doar un stat satelit, precum Polonia. Recentul scandal politic, cu iz de lovitură de stat, a inrăutățit imaginea Romaniei, în mod considerabil, dar încă nu suntem în categoria Ungariei, care e considerată ca avand un guvern atât naționalist extremist, cât și cu apucături de dictatură. Per total, aș spune că România are o imagine mixtă, cu bune și cu rele, în viziune a americanului de rând. Nu suntem, în niciun caz, cap de listă cand vine vorba de țări dezvoltate din Europa sau care merită neapărat vizitate, dar nu suntem nici în grupul statelor problemă - gen Grecia sau Belarus, noi trecem de cele mai multe ori neobservați. în schimb, în orice discuție, cu oficiali americani, sau cu persoane din domeniul academic, am avut plăcuta experiență de a descoperi că România are o imagine destul de bună. Toți menționează afinitatea României față de SUA și participarea activă a țării noastre, în structurile euro-atlantice. Mulți ne apreciaza pentru faptul că am trimis trupe în Afganistan și Irak. în domeniul academic american și în general în SUA, români suntem foarte puțini, inclusiv dacă ținem cont de mărimea populației României. Față de locuitorii majorității țărilor din Europa, în SUA, românii au o imagine foarte bună. Suntem respectați și apreciați. Nu suntem niciodată asociați cu hoți, cerșetori etc., așa cum, din păcate, se întâmplă, de multe ori, în Europa. și lucrăm în domenii de top: IT, industrie high-tech, domeniul academic etc. Reunificarea nu poate fi blocată! Sunteți de acord că reintegrarea landului, dintre Prut și Nistru poate fi făcută după modelul integrării RDG în RFG? În răspunsul la întrebarea dumneavoastră aș vrea să mă concentrez asupra câtorva mituri sau impresii greșite, care există în legatură cu reunificarea Germaniei și care, de multe ori, sunt menționate, c&ac