La data de 15 noiembrie 1943 este judecat în faţa Curţii Marţiale, fiind condamnat la moarte şi confiscarea averii. Aşteptând punerea în aplicare a pedepsei, singura sa mângâiere este Biblia, adusă de părinţi şi rugăciunea. După nenumărate încercări, suferinţe şi lipsuri îndurate în închisoare, împreună cu alţi condamnaţi la moarte: dezertori, comunişti, sectanţi, este încarcerat la Timişoara, unde are parte de un tratament mai lejer. La 15 septembrie i s-a înmânat biletul de ieşire din penitenciar şi, după un scurt popas la fratele său, care era preot într-un sat din Vâlcea, revine la Frăsinei, „ca fiul risipitor”, fiind primit cu dragoste de „fraţii şi părinţii săi iubiţi, chiliuţa, pădurea, păsările …”
Citeşte tot articolul